Stufărişul

The Lady of Shalott by John Atkinson Grimshaw, 1878.

În noaptea adâncă, barca alunecă cu dibăcie de-a lungul stufărişului. Ici şi colo, câteva strigăte sonore şi ascuţite răsună monoton, presure de stuf se adună pentru migraţie. Fâlfâitul zborului lor nesigur se îndepărtează încetul cu încetul. Lişiţele se odihnesc pe maluri, ţipete răguşite şi strănuturi alternează îndelung. Acum, barca se îndepărtează de maluri şi mlaştina devine mai sălbatică. La mică înălţime, un uliu-de-trestie cu aripile în formă de  «V» şi cu labele atârnânde, se întoarce la dormitorul său. Raţele sălbatice nu vor mai ieşi din adăposturi, un vânt uşor din faţă începe să sufle. Clipocitul apei leagănă uşor barca. Culcată la bord, o tânără cu tenul diafan a aţipit. Luceafărul sclipeşte în mii de lumini pe cerul acesta de sfârşit de vară. Luna s-a făcut discretă, nu se vede decât haloul său care te îndeamnă la visare. Tânăra a adormit.

teatru de umbre –
pe malurile tăcute
sclipirile lunii

Nicole Pottier

(Traducere : Virginia Popescu).